10 octombrie....

Sambata, 10 octombrie, Verdi ar fi implinit 196 de ani... nu am fost la opera, din pacate, dar am baut Lambrusco verdian cu parmigiano verdian si cu prosciutto de la Parma (combinatie perfecta care, zice P., face sa iti rasune in urechi muzica lui Verdi... depinde cat bei ;-) ) si ne-am uitat la niste fotografii de asta-primavara de la Busseto, micutul orasel in care numitul Giuseppe Verdi a vazut lumina zilei... Casa natala, patul in care s-a nascut, vegheat in permanenta de un buchet de 27 de trandafiri rosii, prin care il Club dei 27 din Parma rememoreaza cele 27 de opere compuse...
La Busseto l-am cunoscut pe Artoni Possidio, fotograf, vanzator de partituri vechi, el insusi colectionar, dar mai ales mare specialist in Verdi... am vizitat depozitul secret din care nimic nu iese, continand piese de colectie, tapetat cu fotografii si afise, unde am fost mandra si fericita sa descopar 2 fotografii infatisand-o pe Hariclea Darclée, inedite pentru mine... (si, in calitate de con-oraseana a marii artiste, am fost invitata sa semnez in cartea de onoare ;-) ) Apoi, expeditia noastra verdiana si-a consumat actul prozaic al mesei de pranz la Salsamenteria Verdiana "Baratta", una bottega storica in care ospitalitatea este sacra, dupa cum am citit la intrare... cu un menu verdian si o Fortana, vin pe care se presupune ca l-a vandut Carlo Verdi, negustor si carciumar, tatal compozitorului:

Inapoi in zilele noastre... pentru ca a fost o zi frumoasa, ziua lui Verdi, m-am hotarat sa hoinaresc prin imprejurimi, in acest minunat Piemont... sa verific daca mai sunt struguri in vii :) si daca toamna a venit de tot :)

Da, a ruginit frunza din vii...

Nu, nu cu o ratusca se incheie ziua de 10 octombrie :), ci mult mai potrivit: